Cum poate Europa să transforme potențialul inteligenței artificiale în rezultate concrete pentru economie și societate? Cum pot regiunile, IMM-urile și administrațiile publice să beneficieze de noile tehnologii fără a rămâne în urmă? Acestea au fost câteva dintre întrebările care au stat la baza dezbaterilor din cadrul celei de-a patra ediții a Romanian Digital Day, eveniment care a reunit la Parlamentul European reprezentanți ai instituțiilor europene, ai mediului de afaceri, ai universităților, ai ecosistemelor de inovare și ai autorităților publice.

Pe parcursul întregii zile, discuțiile au depășit sfera tehnologiei și au evidențiat un mesaj comun: succesul transformării digitale nu depinde doar de accesul la tehnologie, ci de oameni, competențe, colaborare și capacitatea de a transforma inovația în impact real.

De la politică publică la implementare

În deschiderea evenimentului, Victor Negrescu, Vicepreședinte al Parlamentului European și gazda Romanian Digital Day, a subliniat importanța conectării factorilor de decizie europeni cu ecosistemele de inovare și antreprenoriatul din statele membre.

Mesajul care a traversat întreaga zi a fost că Europa dispune de talent, expertiză și resurse pentru a deveni un lider global în domeniul tehnologiilor digitale, însă provocarea reală este transformarea acestor avantaje în rezultate concrete și accesibile tuturor regiunilor.

„Europa nu își mai poate permite să fie doar un consumator sau un simplu reglementator al tehnologiilor dezvoltate în alte părți ale lumii. Avem nevoie de investiții masive în inteligență artificială, infrastructură digitală, cercetare, competențe și inovare. România poate și trebuie să fie parte a acestei transformări. Dacă țara noastră ratează revoluția tehnologică generată de AI riscăm să devenim irelevanți economic. Competitivitatea noastră depinde de ce vom face în acest sens, iar suportul european este indispensabil pentru România, fie că vorbim de fonduri, reglementare sau ecosistem.”, a subliniat MEP Victor Negrescu. 

Transformarea digitală începe cu încrederea

Unul dintre cele mai urmărite momente ale evenimentului a fost panelul dedicat adoptării inteligenței artificiale prin intermediul European Digital Innovation Hubs (EDIHs).

În intervenția sa, Bianca Muntean, coordonatoarea Transilvania Digital Innovation Hub, a sintetizat una dintre lecțiile învățate după ani de lucru direct cu companii și instituții publice:

„Din perspectiva noastră, lucrând zi de zi cu IMM-uri și instituții publice prin TEDIHT – The European Digital Innovation Hub in Transilvania –, adevărata provocare nu mai este dacă tehnologia există sau nu. Adevărata provocare este adopția. Cum ajutăm organizațiile să înțeleagă, să aibă încredere, să testeze și să integreze aceste tehnologii în activitatea lor de zi cu zi? În ultimii ani, am lucrat cu organizații aflate în etape foarte diferite ale transformării digitale: unele experimentează deja cu inteligența artificială, în timp ce altele fac abia primii pași în acest proces. Ceea ce am învățat este că adopția tehnologiei este rareori o problemă tehnologică. Este o problemă de competențe, de leadership, de încredere și, din ce în ce mai mult, de capacitate organizațională. Multe organizații înțeleg că inteligența artificială le va influența viitorul și îi recunosc potențialul, însă nu știu întotdeauna de unde să înceapă, cum să identifice cazurile de utilizare relevante, cum să evalueze riscurile sau cum să își dezvolte competențele necesare la nivel intern. Tocmai de aceea consider că EDIH-urile reprezintă una dintre cele mai importante infrastructuri pe care Europa le-a construit în ultimii ani, oferind organizațiilor sprijinul necesar pentru a transforma interesul pentru tehnologie în rezultate concrete.” 

Prin activitatea desfășurată în cadrul TEDIHT, sute de companii și organizații publice au beneficiat de servicii de evaluare a maturității digitale, consultanță, mentorat și formare profesională.

Companiile nu caută AI. Caută soluții.

O concluzie care a reapărut constant în intervențiile speakerilor a fost faptul că organizațiile nu urmăresc adoptarea inteligenței artificiale ca scop în sine. Așa cum au subliniat mai mulți participanți la dezbatere, companiile se confruntă cu provocări legate de productivitate, costuri, lipsa forței de muncă, competitivitate sau eficiență operațională. Inteligența artificială devine relevantă doar atunci când oferă răspunsuri concrete la aceste probleme.

În acest context, huburile de invoare joacă rolul unor intermediari de încredere, capabili să ajute organizațiile să înțeleagă unde și cum poate genera valoare inteligența artificială.

Competențele digitale, principalul accelerator al transformării

Un moment important al evenimentuluii a fost prezentarea realizată de Alexandru Roja, expert în transformare digitală și inovare, care a prezentat rezultatele unui studiu longitudinal realizat în cadrul TEDIHT asupra organizațiilor beneficiare.

Analiza a evidențiat o creștere semnificativă a nivelului de maturitate digitală în rândul organizațiilor sprijinite prin hub, însă a arătat și faptul că adopția inteligenței artificiale rămâne unul dintre domeniile în care este nevoie de sprijin suplimentar. Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului a fost că investițiile în competențe digitale și programele de formare reprezintă principalul factor care accelerează transformarea digitală.

Această concluzie a fost susținută și de reprezentanții instituțiilor europene și ai mediului de afaceri, care au evidențiat necesitatea dezvoltării atât a competențelor digitale de bază, cât și a celor avansate, necesare utilizării eficiente a inteligenței artificiale.

Europa are talentul. Provocarea este scalarea

Au fost prezentate exemple de succes din mai multe țări europene, demonstrând că ecosistemele regionale de inovare pot accelera adopția tehnologiilor emergente atunci când există colaborare între administrație, universități și mediul privat.

Participanții au evidențiat faptul că Europa dispune deja de ingrediente esențiale pentru succes: cercetare performantă, startup-uri inovatoare, infrastructură digitală și finanțare europeană. Totuși, mai mulți antreprenori și lideri din industrie au atras atenția asupra unei provocări majore: viteza de implementare. În timp ce tehnologia evoluează rapid, multe organizații și instituții publice întâmpină dificultăți în testarea și adoptarea noilor soluții, ceea ce poate încetini procesul de inovare.

Inteligența artificială este o provocare de ecosistem

Poate cea mai importantă concluzie a Romanian Digital Day 2026 este că inteligența artificială nu reprezintă doar o provocare tehnologică ci o provocare de ecosistem.

Succesul va depinde de capacitatea Europei de a construi punți între cercetare și piață, între politici publice și implementare, între finanțare și nevoile reale ale organizațiilor.

La finalul Romanian Digital Day 2026, mesajul a fost clar: Europa nu are o problemă de tehnologie. Europa are o provocare de adopție și competențe. Inteligența artificială nu va înlocui oamenii. Însă oamenii care înțeleg cum să utilizeze inteligența artificială și cum să transforme tehnologia în valoare vor modela economia și societatea viitorului. Iar construirea acestor competențe, ecosisteme și oportunități trebuie să devină una dintre prioritățile majore ale Europei în anii care urmează.

Romanian Digital Day 2026, găzduit de Victor Negrescu, Vice-Președinte al Parlamentului European, a fost organizat în parteneriat cu Transilvania Digital Innovation Hub (TEDIHT), IMM România, Robohub, Innovation Labs și ANIS – Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, reunind reprezentanți ai instituțiilor europene, ai mediului de afaceri, ai ecosistemelor de inovare și ai comunității digitale din România și Europa.