Inteligența artificială generativă este deja prezentă în administrațiile publice europene. Funcționarii folosesc instrumente precum ChatGPT pentru redactarea documentelor, analiza informațiilor sau pregătirea răspunsurilor, iar tot mai multe instituții explorează modalități de integrare a AI în activitatea lor curentă.

În acest context, două inițiative recente ale Comisiei Europene – raportul Joint Research Centre (JRC) The adoption of Generative AI in EU public administrations: exploring individual behaviours and organisational approaches și lansarea AI Toolbox for European Public Services – marchează o schimbare importantă de perspectivă.

Discuția nu mai este despre dacă administrațiile publice vor utiliza inteligența artificială, ci despre cum pot face acest lucru într-un mod sigur, responsabil și cu beneficii reale pentru cetățeni.

AI este deja utilizată în administrația publică

Raportul JRC arată că adopția AI generative nu mai reprezintă un scenariu de viitor.

Încă din 2024:

▪ 30% dintre managerii publici europeni foloseau deja ChatGPT sau instrumente similare în activitatea profesională.

▪ 44% intenționau să adopte astfel de soluții în viitorul apropiat.

În același timp, raportul evidențiază și fenomenul „shadow AI”: utilizarea instrumentelor AI fără politici și reguli instituționale clare.

Potrivit studiului citat de JRC, 90% dintre organizații raportează utilizarea instrumentelor personale de AI pentru activități profesionale, ceea ce arată că tehnologia este adoptată adesea mai rapid decât sunt dezvoltate mecanismele de guvernanță.

Entuziasmul este mare. Implementarea este încă la început.

Deși așteptările privind impactul AI sunt ridicate, utilizarea la scară largă rămâne limitată.

▪ 56% dintre organizațiile publice estimează că inteligența artificială generativă va produce schimbări transformative în următorul an.

▪ 78% dintre liderii din sectorul public consideră că organizațiile lor adoptă AI rapid sau foarte rapid.

În același timp:

▪ Doar 13% dintre organizațiile publice utilizează GenAI în activitatea de zi cu zi.

▪ Mai puțin de 25% dintre administrațiile europene sunt așteptate să ofere servicii publice bazate pe GenAI până în 2027.

Concluzia raportului este că principalul obstacol nu mai este accesul la tehnologie, ci capacitatea instituțiilor de a integra AI în mod responsabil și sustenabil.

De la proiecte pilot la capacitate instituțională

Raportul JRC identifică principalele bariere care încetinesc adopția AI în administrația publică:

• competențe digitale și de AI insuficiente;
• calitatea redusă a datelor și lipsa interoperabilității;
• dificultatea de a extinde proiectele pilot la nivelul întregii organizații;
• lipsa unor mecanisme clare de guvernanță și responsabilitate;
• nevoia de leadership și management al schimbării.

Aceste concluzii sunt reflectate și în noul AI Toolbox for European Public Services, lansat de Comisia Europeană în cadrul inițiativei Interoperable Europe și al Apply AI Strategy.

Mesajul central al platformei este unul simplu:

„Adopția AI are succes atunci când îmbunătățește un serviciu public, nu atunci când doar automatizează o sarcină.”

Cu alte cuvinte, succesul unui proiect AI nu se măsoară prin tehnologia utilizată, ci prin valoarea pe care o aduce cetățenilor și instituțiilor.

Ce oferă AI Toolbox

Noua platformă pune la dispoziția administrațiilor publice europene:

• instrumente open-source și reutilizabile pentru dezvoltarea soluțiilor AI;
• exemple de bune practici și cazuri de utilizare din alte administrații europene;
• resurse pentru dezvoltarea competențelor;
• ghiduri privind guvernanța, achizițiile publice și conformitatea juridică;
• metodologii pentru replicarea și scalarea soluțiilor de succes.

Platforma propune și un parcurs în trei etape – pregătire, transformare și inovare – recunoscând că administrațiile publice au niveluri diferite de maturitate digitală și au nevoie de sprijin adaptat fiecărei etape.

Ce înseamnă aceste inițiative pentru administrația publică din România?

Pentru instituțiile publice din România, mesajul este unul foarte practic: implementarea inteligenței artificiale nu începe cu alegerea unui instrument, ci cu dezvoltarea unei baze solide de competențe, procese și mecanisme de guvernanță.

Aceasta este și direcția urmărită în cadrul The European Digital Innovation Hub in Transilvania (TEDIHT).

Prin Apelul 4, dedicat exclusiv administrației publice, TEDIHT sprijină 33 de instituții publice în procesul de digitalizare și în identificarea soluțiilor potrivite pentru modernizarea serviciilor oferite cetățenilor. În paralel, Grupul de Lucru pentru Digitalizarea Administrației Publice reunește instituții, companii și experți pentru a facilita schimbul de experiență și dezvoltarea unor abordări comune privind transformarea digitală.

În acest context, resurse precum AI Toolbox for European Public Services pot completa eforturile de digitalizare deja aflate în desfășurare și pot sprijini instituțiile care își propun să integreze inteligența artificială într-un mod responsabil și sustenabil.

AI în administrația publică europeană – câteva cifre

▪ 30% dintre managerii publici folosesc deja GenAI.

▪ 44% intenționează să o adopte în viitorul apropiat.

▪ 90% dintre organizații raportează utilizarea instrumentelor personale de AI la locul de muncă.

▪ 56% se așteaptă ca AI să producă schimbări transformative.

▪ 78% consideră că adopția AI are loc rapid.

▪ Doar 13% utilizează GenAI zilnic.

▪ Mai puțin de 25% dintre administrații vor oferi servicii publice bazate pe GenAI până în 2027.

Surse:

• Joint Research Centre (JRC), The adoption of Generative AI in EU public administrations: exploring individual behaviours and organisational approaches.
• European Commission – AI Toolbox for European Public Services, Interoperable Europe / Apply AI Strategy.