Peste 120 de reprezentanți ai mediului de business, administrației publice, universităților și ecosistemului de inovare s-au întâlnit ieri, la MINA Museum Cluj-Napoca, în cadrul conferinței Digital Horizons, evenimentul care a marcat încheierea primei etape a proiectului The European Digital Innovation Hub in Transilvania (TEDIHT) 1.0.

Evenimentul a fost, în același timp, o privire către ceea ce s-a construit în ultimii ani și o discuție despre ce urmează mai departe. Despre cum a crescut un ecosistem regional de digitalizare în jurul colaborării dintre companii, universități, administrație publică și organizații de cercetare și despre cum poate fi dus mai departe ceea ce există deja.

În cei peste trei ani de implementare, TEDIHT a lucrat cu 103 beneficiari — 70 de IMM-uri și 33 de instituții publice — pentru care au fost livrate 602 servicii personalizate de digitalizare. În spatele acestor rezultate se află activități de consultanță, audituri de maturitate digitală, mentorat, testare și dezvoltare de competențe, coordonate de consorțiul format din Transilvania IT Cluster, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, INCDTIM și Hygia S.A.

Rezultatul prezentat în cadrul conferinței a fost o creștere medie de 12% a nivelului de digitalizare în organizațiile beneficiare. Dincolo de acest indicator, una dintre ideile care a revenit constant pe parcursul evenimentului a fost că transformarea digitală nu se construiește prin intervenții punctuale, ci prin continuitate, adaptare și colaborare între organizații.

Cum a început TEDIHT

Conferința a fost deschisă de Laura Lămurean, PR Manager Transilvania IT Cluster, alături de intervențiile susținute de Bianca Muntean, coordonator TEDIHT și Cluster Manager Transilvania IT, Ciprian Morcan, fondator Hygia SA, Adrian Petrușel, prorector UBB, Daniela Popescu, prorector UTCN și Oana Raita, Cluster Manager TREC și cercetător senior INCDTIM.

Mihaela LaFont, Project Officer în cadrul Comisiei Europene, a transmis un mesaj video în care a vorbit despre rolul tot mai important al Digital Innovation Hub-urilor în context european și despre contribuția TEDIHT la dezvoltarea ecosistemului de digitalizare din România, mai ales în domenii precum infrastructura digitală, inteligența artificială și dezvoltarea competențelor.

În intervenția sa, Bianca Muntean a vorbit despre începuturile inițiativei Transilvania Digital Innovation Hub, lansată în 2017, și despre faptul că proiectul a pornit de la nevoia de a construi capacități reale pentru organizațiile care vor să înceapă procese de transformare digitală.

Aceasta a subliniat că unul dintre cele mai importante lucruri în dezvoltarea TEDIHT a fost înțelegerea nevoilor beneficiarilor și adaptarea constantă a serviciilor și direcțiilor proiectului la realitatea din teren. Într-un context în care digitalizarea era asociată, de multe ori, doar cu achiziția de tehnologie sau software, TEDIHT a încercat să construiască mai ales competențe, procese și relații de colaborare.

Bianca Muntean a vorbit și despre faptul că proiectul a crescut treptat, prin multe procese de învățare și ajustare, atât pentru beneficiari, cât și pentru partenerii implicați. O parte importantă a acestui proces a fost construirea încrederii și crearea unui spațiu în care companiile, instituțiile publice și universitățile să poată lucra împreună și să învețe unele de la altele.

Ciprian Morcan a evidențiat componenta antreprenorială a proiectului și faptul că flexibilitatea și adaptarea au fost esențiale în toate procesele de transformare digitală dezvoltate în cadrul hubului.

Din perspectiva academică, Adrian Petrușel a descris TEDIHT ca pe un model relevant de colaborare strategică între universități, mediul economic și societate, iar Daniela Popescu a vorbit despre rolul conceptului „test before invest” și despre deschiderea infrastructurii universitare și a laboratoarelor către IMM-uri și administrație publică.

Oana Raita a subliniat faptul că valoarea hubului nu stă doar în rezultatele măsurabile, ci și în comunitatea construită în jurul proiectului și în modul în care infrastructurile, tehnologiile și expertiza partenerilor au fost puse împreună pentru a accelera tranziția digitală.

Rolul EDIH-urilor și provocările transformării digitale

Primul panel al conferinței, moderat de Bianca Muntean, a fost dedicat rolului EDIH-urilor în ecosistemul european de digitalizare și i-a avut ca invitați pe Petru Alboi (ADR Nord-Vest), Petrică Ciupitu-Istrate (Direcția Monitorizare POC și PoCIDIF), Adina Cristea (TEDIHT) și Ana Paraschiv (Wallachia E-Hub).

Discuția s-a concentrat pe provocările pe care organizațiile le întâlnesc atunci când încep procese de digitalizare și pe rolul huburilor europene ca infrastructuri de transfer de competențe, testare și adopție tehnologică.

Participanții au vorbit despre importanța continuității în astfel de inițiative și despre nevoia de a conecta finanțarea, infrastructura și expertiza necesară organizațiilor care vor să își accelereze procesele de transformare digitală.

Exemple concrete din administrație, cercetare și mediul academic

Al doilea panel, moderat de Andra Tănase, Strategy Manager Transilvania IT Cluster, a fost dedicat experiențelor concrete de digitalizare și i-a reunit pe Răzvan Aldea, directorul Penitenciarului Gherla, Laura Dioșan (UBB), Simona Stuparu din partea Prefecturii județului Cluj, Ciprian Morcan (HYGIA SA), academicianul Doru Pamfil, președintele Academiei Române Filiala Cluj-Napoca, Marius Purcar (UTCN) și Oana Raita (INCDTIM/TREC).

Discuțiile au pornit de la probleme reale cu care se confruntă instituțiile și organizațiile: procese administrative greoaie, lipsa interoperabilității, dificultăți în accesarea și gestionarea informațiilor sau nevoia de competențe digitale.

Unul dintre exemplele prezentate a fost proiectul de digitalizare a arhivelor Academiei Române Filiala Cluj-Napoca, pentru care a fost atrasă o finanțare de peste 2 milioane de euro, rezultat al colaborărilor dezvoltate în ecosistemul TEDIHT.

Panelul a evidențiat și faptul că transformarea digitală nu funcționează prin intervenții izolate, ci prin colaborare între administrație, cercetare, universități și companii.

Cum se vede digitalizarea din perspectiva beneficiarilor

Ultimul panel al conferinței a fost dedicat beneficiarilor TEDIHT și experiențelor lor concrete. Moderat de Alexandru Roja, expert în inovare TEDIHT, panelul i-a avut ca invitați pe Laura Hizo (Maximilian Chocolat), Anca Goron (AVA Research), Daniel Maticu (River Company) și Alexandru Mureșan (Renergia).

Discuțiile au arătat că transformarea digitală arată diferit pentru fiecare organizație. Pentru unele companii a însemnat dezvoltarea unei strategii digitale, pentru altele automatizarea unor procese sau acces la expertiză și infrastructură pe care nu le-ar fi avut altfel.

Laura Hizo a vorbit despre experiența unei afaceri de familie care a trecut printr-un proces de transformare digitală și despre importanța deschiderii către idei și perspective noi.

Anca Goron a explicat că parteneriatul cu TEDIHT a ajutat compania AVA Research să înțeleagă mai bine potențialul inteligenței artificiale și să își adapteze strategia către piața locală și zona fondurilor europene.

O etapă încheiată și o bază deja construită

Conferința s-a încheiat cu intervenția Biancăi Muntean, dedicată concluziilor acestei prime etape și direcției în care merge mai departe ecosistemul TEDIHT.

Mesajul transmis a fost că transformarea digitală nu înseamnă doar implementări tehnologice sau proiecte punctuale, ci capacitatea organizațiilor de a evolua constant și de a se adapta la schimbare.

Bianca Muntean a vorbit despre faptul că, în ultimii ani, TEDIHT a funcționat nu doar ca furnizor de servicii, ci și ca facilitator și punct de legătură între organizații, expertiză și inițiative diferite. În același timp, a subliniat că una dintre cele mai importante reușite ale proiectului este baza construită în jurul lui: competențe, relații de încredere, colaborări și o comunitate care continuă să crească.

„Am demonstrat că se poate, am construit o bază solidă și avem deja semne clare că direcția este cea corectă. De aici încolo, miza nu mai este să începem. Miza este să continuăm, într-un mod coerent și integrat”, a concluzionat aceasta.