Comisia Europeană accelerează integrarea inteligenței artificiale în administrațiile publice, însă provocările reale apar dincolo de tehnologie. Un raport publicat de Joint Research Centre în aprilie 2026, alături de o cercetare academică recentă bazată pe studii de caz, arată că succesul adoptării AI depinde mai ales de capacitatea instituțiilor de a gestiona schimbarea organizațională, de a construi încredere și de a adapta procesele interne.

Pentru ecosistemele care lucrează direct cu digitalizarea sectorului public, aceste concluzii sunt mai relevante ca oricând.

În cadrul The European Digital Innovation Hub in Transilvania (TEDIHT), întregul Apel 4 este dedicat digitalizării administrației publice. În prezent, lucrăm alături de 33 de instituții publice pentru eficientizarea serviciilor și susținem un grup de lucru dedicat transformării digitale a sectorului public. În acest context, direcțiile și provocările evidențiate de cele două publicații europene reflectă direct realitatea din teren.

---

De la potențial la implementare: o schimbare de paradigmă

Publicat de Joint Research Centre al Comisiei Europene, raportul „Advancing AI adoption in EU public administrations” conturează direcțiile strategice pentru integrarea inteligenței artificiale (AI) în sectorul public european.

În paralel, articolul academic „Exploring the challenges for artificial intelligence adoption and implementation in EU public administrations – Results from a case study analysis” (Tangi, Rodriguez Müller & van Noordt, 2026) oferă o perspectivă empirică asupra dificultăților reale întâmpinate de administrațiile publice în implementarea AI.

Împreună, cele două lucrări oferă perspective complementare: una strategică, orientată spre acțiune, și una bazată pe studii de caz, ancorată în realitatea implementării.

Raportul JRC evidențiază necesitatea trecerii de la utilizarea izolată a AI la integrarea AI ca resursă strategică în administrațiile publice, în linie cu abordarea „AI-first” promovată la nivel european.

Totuși, cercetarea academică arată că această tranziție este mai dificilă în practică decât sugerează cadrul strategic. Analiza bazată pe studii de caz evidențiază faptul că administrațiile întâmpină provocări diferite în funcție de etapa adoptării – de la inițiere până la implementarea efectivă.

---

Un cadru clar, dar provocări sistemice

Raportul propune un model de adoptare structurat în jurul a trei direcții:

• ancorarea în cadrul de reglementare și valorile UE,
• adaptarea capacităților organizaționale și tehnologice,
• aplicarea AI în domenii cu impact asupra cetățenilor.

Modelul oferă o direcție coerentă pentru administrațiile publice. Cercetarea academică completează însă această perspectivă, evidențiind două dimensiuni critice:

• încrederea în AI (AI trustworthiness), care integrează aspecte tehnice, juridice și sociale,
• schimbarea organizațională și culturală, esențială pentru integrarea efectivă a tehnologiei.

Aceste concluzii sunt vizibile și în proiectele de digitalizare dezvoltate în prezent la nivel local și regional. De multe ori, provocările nu apar din lipsa tehnologiei, ci din dificultatea adaptării proceselor interne, din lipsa competențelor digitale sau din rezistența la schimbare.

---

Unde poate AI să aducă valoare

Raportul identifică trei domenii majore în care AI poate genera impact:

1. eficientizarea administrației interne,
2. servicii publice centrate pe cetățean,
3. sprijin pentru politici publice.

În practică, aceste direcții se traduc prin automatizarea unor procese administrative, reducerea timpilor de răspuns, acces mai simplu la servicii și o mai bună utilizare a datelor în procesul decizional.

Pentru administrațiile publice, miza nu este doar adoptarea unor tehnologii noi, ci construirea unor servicii mai eficiente și mai accesibile pentru cetățeni și mediul de business.

---

Dincolo de tehnologie: provocările reale

Atât raportul strategic, cât și cercetarea academică ajung la aceeași concluzie: principalele obstacole nu sunt exclusiv tehnice.

Conform lui Tangi, Rodriguez Müller și van Noordt (2026), provocările majore includ:

• dificultăți în construirea și menținerea încrederii în AI,
• bariere culturale și rezistență la schimbare,
• diferențe între faza de adopție și cea de implementare.

Aceste concluzii completează recomandările raportului JRC, care subliniază necesitatea dezvoltării competențelor, infrastructurii și mecanismelor de guvernanță.

În acest context, colaborarea dintre administrație, mediul academic, companii și structuri de sprijin pentru inovare devine esențială pentru accelerarea transformării digitale.

---

Rolul strategic al administrațiilor publice

Ambele lucrări evidențiază rolul esențial al sectorului public în ecosistemul european de AI.

Administrațiile nu sunt doar utilizatoare ale tehnologiei, ci și actori care pot influența dezvoltarea pieței europene, contribuind la consolidarea suveranității digitale și la promovarea unor soluții aliniate valorilor europene.

În același timp, administrațiile publice pot deveni un motor important pentru inovare și pentru adoptarea tehnologiilor digitale la nivel regional, mai ales atunci când există colaborare între instituții și ecosistemele locale de inovare.

---

Concluzie

Adoptarea inteligenței artificiale în administrația publică europeană trebuie înțeleasă ca un proces dual:

• unul strategic, ghidat de politici și cadre precum cel propus de raportul JRC,
• unul operațional și organizațional, marcat de provocări reale evidențiate de cercetarea academică.

Privite împreună, aceste două perspective arată că succesul nu depinde doar de tehnologie, ci de capacitatea administrațiilor de a se adapta, de a construi încredere și de a implementa AI într-un mod responsabil și centrat pe cetățean.

Pentru TEDIHT, aceste concluzii confirmă importanța sprijinului acordat administrațiilor publice în procesul de digitalizare și necesitatea construirii unor colaborări pe termen lung între sectorul public, companii și ecosistemele de inovare.